heineken

Pentru a participa la concursul Heineken “Calatori legendari din Social Media” nu am dormit cateva ore pe noapte, si nu pentru ca m-ar fi pus ei sa fac asta, dar pentru ca nu stiam daca articolul meu de inscriere in concurs sa fie despre cum am ramas intr-un oras in Slovacia fara bani unde am dormit intr-o gara si am ajuns atat acolo cat si inapoi in orasul din care am plecat cu autostopul sau sa scriu despre ceea ce multi dintre voi stiti deja si anume proiectul alaturi de alti 3 prieteni despre care pana la urma, sunt cel mai mandru. Deci… Here goes Cupluta.ro!

cupluta

Exista un interviu realizat de catre Dan Radu de la Jurnalul.ro Рpublicat pe 9 mai 2013  drept urmare, nu am sa folosesc interviul mai sus mentionat.

Interviul:

cuplutalatonik

Poza de la Tonik Show

I. Pentru cei care nu stiu, cum a inceput de fapt toata povestea din 2011 ?

R. Imi sarbatoream ziua de nastere, deci chef ! Cu porc la tava, muzica live la un moment dat (nu lautari), bauturi bahice, veselie si voie buna. Observ, rezemat de un spatar al spatarului din Boulevard Cafe Nadlac, Bogdan (care a fost #dropped) si tatal meu stand la o vorba. Ma apropii si il aud pe tata spunand povestea tarzanului de Mures. Povestea¬†scurtata a tarzanului de Mures este: Un membru al echipajului de pe pluta din 78 in costumul lui Adam, sarea din pom in pom pana cand la un moment dat cade intr-un lan de urzici… – Au urmat alte povesti celebre cu cartofi plutitori, haine pierdute, nunta din sat etc. la care ma uit la Bogdan si spun: Ba, o facem ? Bogdan spune: Facem ! – Aici s-a format ideea.

I. Nu am sa te intreb cele ce te intreaba des lumea, dar totusi ma intereseaza cum din 2 ati ajuns 4 ?

R. Pe Holerga l-am “combinat” daca nu ma inseala memoria, intr-o seara la un karaoke. Stiam ca este fotograf profesionist, voiam sa avem amintiri de pus in rama, ne intelegeam bine si “l-am aburit” cu povestile lui tata. Asa a devenit el al 3-lea la vasla. Pe urma, Injineru. Eram pe strada, undeva in zona Natiunilor Unite din Bucuresti, (habar nu am unde mergeam) si ma gandeam cine sa fie al 4-lea nebun. M-am gandit la unul dintre cei mai glumeti oameni pe care ii cunosc, si ma trezesc ca il sun pe Alex (Injineru) L-am vrajit la telefon, nu putea sa-mi reziste :D

I. Este ceva ce nu s-a povestit pana acuma ?

R. Da, este. Povestea cu cineva care se ocupa de proiect, insa nu este de spus in continuare. Trecutul este trecut pentru un motiv.

I. Care este povestea cu aparentele inseala ?

R. Am oprit la Alba, exact langa podul acela frumos la intrare in Oras. Aici, prietenii ne-au facut o surpriza! Au aparut din toate colturile posibile :) Dupa cateva ore petrecute cu ei, am ramas la focul de tabara doar noi, echipajul. Vedem un tanar care se apropie de noi. Un tanar inalt, postura de razboinic intr-o stare usor avansata de ebrietate. L-am privit nu tocmai placut, recunosc. Gabi (asa il cheama) de exemplu stingea tigara cu talpa piciorului… Dupa cateva discutii foarte faine cu el, ii povestim cum hanul din fata noastra ne-a cerut 80 de lei ca sa facem un dus toti 4 iar Gabi se ofera sa ne conduca intr-o hala unde putem face dus. Eu cu Alex am ales sa plecam. Dubios drumul rau ! printre fiare vechi, barci sparte… dubios ! Am facut dus langa un incubator de pui, dar nu conteaza ! Gabi a fost domn cu noi, iar noi ne-am bucurat de faptul ca eram curati dupa 5 zile fara dus, doar baie in apa Muresului.

I. Certuri au fost ?

R. Au fost diferente de opinii, discutii in contradictoriu etc dar totul a culminat inainte de Arad cand doi dintre noi mai aveau 5 secunde si si-o imparteau barbateste. Le-a potolit camera de filmat daca iti vine sa crezi. Personal, as fi preferat sa nu o observe :)

I. Un moment haios ?

R. Au fost multe, dar pe “prietene” nu pot sa il uit. “Prietene” asa am botezat un caine care s-a lipit de noi la barajul de la Mintia. Sora mea ne-a facut o vizita surpriza cu bunatati de la mama. Prajituri, carne etc. Pana noi faceam focul si aranjam tabara, prietene al nostru s-a furisat tiptil ca Tom (motanul) si din cufarul cu mancare si-a ales o caserola de costita numa buna de pus pe gratar. Pana sa observam noi, prietene al nostru era aparent satul. Nu ai cum sa uiti asa ceva :)

prietene

Poza cu: Prietene (cainele) si prieteni din Deva

I. Cum a fost inainte de sosire ?

R. Dupa o zi de ploaie, adica toata ziua am mers pe ploaie ! am acostat aproape de Nadlac. Era foarte ciudat sa ne stim la cativa km de locul de sosire si totusi sa nu fim acolo. Ziua sosirii… inainte de sosire primesc un telefon cu rugamintea sa oprim undeva pentru ca nu a ajuns fanfara ! Draci in mine :)) eu voiam sa ajungem cat mai repede ca sa avem ce povesti tuturor. In imposibilitatea de a campa undeva ca sa oferim timp fanfarei sa ajunga… Ne-am infipt in niste salcii de pe mal si ne tineam de crengi ca sa stam pe loc :)) Cam tot de ceea ce ne feream de-a lungul drumului, salcii. Culmea este ca dupa ce am auzit fanfara, imi doream sa nu fie acolo locul de sosire. Nu voiam ca aceasta aventura superba pentru mine sa ajunga la final.

sosirecupluta

Dintr-un motiv tehnic, video-ul pe care mi-am dorit sa il impart cu tine nu il pot prelua… dar din minutul 7:40 al acestei filmari de la Tonik Show (Nicu Bendea, Alex (Injineru) si eu), este clipul respectiv, iar spre finalul filmului (cel mic din dreapta) te rog sa fi atent la baiatul in tricoul portocaliu (Injineru)

Tonik Show

P.S – Concursul in care m-am inscris este jurizat, dar orice share, sau like ma ajuta si iti multumesc pentru asta ! :) Premiul cel mare este un Space training !


Comments

No one has said anything yet.

Leave a Comment

© Copyright Ivo Bobal. All Rights Reserved.